PDFEnergie & combustieRecepția camerei de ardere: Cele 10 puncte de verificare
Turul complet de recepție, sub formă de listă de verificare de tipărit.
Lemnul uzat este ieftin și disponibil din belșug, dar aduce alcalii, clor, metale grele și impurități în cantități mult mai mari decât lemnul proaspăt. Ce se schimbă în camera de ardere între A I și A III, care zone reacționează primele și ce trebuie verificat la căptușeală la trecerea de la lemn proaspăt la lemn uzat.

Pentru multe focare pe lemn și pe biomasă, lemnul uzat este răspunsul la îndemână la tocătura forestieră rară și scumpă: disponibil, cu putere calorică ridicată, iar firmele de eliminare a deșeurilor își caută cumpărători. În camera de ardere însă este un alt combustibil decât lemnul proaspăt, și cu atât mai mult cu cât categoria este mai înaltă. Ce aduce în plus se poate grupa în patru: alcalii, clor, metale grele și impurități. Toate patru lovesc aceeași căptușeală, și niciuna nu apare pe avizul de însoțire.
Categoria spune ceva despre proveniență și cadrul juridic, dar puțin despre ce conține efectiv combustibilul. Două livrări A II din surse diferite se pot deosebi în clor, potasiu și proporția de impurități mai mult decât A I și A II în medie. Pentru căptușeală contează de aceea analiza, nu eticheta. Și mai mult decât media contează fluctuația: un combustibil mediocru, dar constant, este mai ușor de stăpânit pentru căptușeală decât unul bun care sare de la o livrare la alta.
Potasiul și sodiul coboară temperatura la care cenușa se înmoaie și începe să se lipească. La lemnul în stare naturală, punctul de înmuiere a cenușii se situează tipic în jurul a 1.200 °C, la lemnul uzat contaminat poate fi cu câteva sute de grade mai jos. Sodiul nu provine aici doar din lemnul însuși, ci și din sticlă, acoperiri și materiale pe bază de lemn. Urmarea este zgurificarea exact acolo unde în focar este cel mai cald și cel mai strâmt: la marginea grătarului și pe pereții laterali de deasupra patului de combustibil. Totodată, alcaliile migrează sub formă de vapori în porii stratului de lucru, formează acolo cu aluminosilicatul faze noi cu altă dilatare, iar stratul de la suprafață se exfoliază la următoarea schimbare de temperatură.
Clorul atacă mai puțin căptușeala decât ceea ce se află în spatele ei. Împreună cu alcaliile formează cloruri care se topesc la temperaturi relativ scăzute și migrează în stare lichidă spre exterior prin rosturi, fisuri și pori deschiși. Acolo unde întâlnesc oțel — ancore, perete de țevi sau manta —, dizolvă stratul protector de oxid și lasă coroziunea să înainteze în adâncime. Zincul și plumbul din lacuri, vopsele și feronerie amplifică efectul: clorurile lor se topesc și mai devreme. Din afară nu se vede mult timp nimic. Suprafața este intactă până când cade un câmp, pentru că ancorele din spatele lui sunt roase.
Lemnul uzat nu este niciodată doar lemn. Cuie, șuruburi și feronerie, cioburi de sticlă de la ferestre și uși, nisip, tencuială și resturi de beton din demolări trec odată cu el peste grătar. Sticla se înmoaie mult sub temperatura din focar și formează cu cenușa o topitură vâscoasă care se fixează pe grătar și pe perete. Nisipul și fracțiile minerale acționează la grătarul mobil ca un abraziv: patul de combustibil le împinge oră după oră de-a lungul peretelui lateral, iar peretele se uzează înainte să se zgurifice. Piesele metalice adaugă solicitarea mecanică, la marginea grătarului și oriunde cade combustibilul.

Dacă în apropierea grătarului se căptușește monolitic, s-au dovedit betoanele torcretate și turnate cu conținut de SiC. Carbura de siliciu conduce căldura mai bine decât șamota; în fața unui perete de țevi răcit, suprafața rămâne astfel mai rece. Zgura aderă mai greu, iar materialul rezistă mai mult la abraziunea prin nisip și cenușă. Acolo unde este zidărie, același raționament se aplică și cărămizii: densă și rezistentă la alcalii, în loc de cu porozitate deschisă. Ce calitate se potrivește se stabilește cu furnizorul, pe baza analizei combustibilului. Primii douăzeci–treizeci de centimetri de lângă grătar se evaluează separat: acolo zgura, nisipul și alcaliile lovesc primele peretele.
Pentru suprafețele de deasupra se aplică: dens înaintea deschis. Un strat frontal cu porozitate deschisă scăzută lasă alcaliile și clorurile să pătrundă mai lent, iar o suprafață netezită oferă depunerilor mai puțin punct de prindere. Prețul este o rezistență mai scăzută la șoc termic, de aceea încălzirea după căptușire cere mai multă grijă. În zonele expuse clorului, suprafețele monolitice au un avantaj față de câmpurile zidite, pentru că au mai puține rosturi prin care clorurile pot migra spre oțel.

În zonele fierbinți, ancorele trebuie să fie din oțel refractar precum 1.4841; oțelul de construcție se calaminează acolo până la distrugere. Dar nici 1.4841 nu este o piesă permanentă sub încărcare cu clor: ancora stă mai rece decât fața dinspre focar și, astfel, exact în domeniul de temperatură în care clorurile condensează. De aceea ancorele se inspectează la fiecare deschidere și, în caz de dubiu, se înlocuiesc, nu se refolosesc. La acestea se adaugă rosturile de dilatare. Grătarul se dilată, peretele stă pe loc, iar materialele cu conținut de SiC se dilată altfel decât șamota. Rostul dintre grătar și căptușeală este o piesă de uzură, iar rosturile de dilatare din suprafață se închid cu saltea din fibră ceramică, pentru ca ele să poată lucra fără ca zgura și clorurile să pătrundă în ele.
În reviziile noastre anuale la cazane pe lemn și pe biomasă lucrăm cu betoane torcretate precum DoriDur RC 1550 sau Seven Gun 63, cu un beton special de tencuire bicomponent (Formula 6P), cu saltea din fibră ceramică 1260/128 și, în spatele ei, vată minerală. Această structură este adaptată combustibilului cu care cazanul a funcționat până acum. Dacă se schimbă combustibilul, ea nu devine automat greșită, dar trebuie reevaluată: dacă stratul de lucru din apropierea grătarului se potrivește cu noul combustibil, dacă rosturile sunt suficient de etanșe și dacă ancorele din spatele suprafeței fac față clorului. Constatările urmează combustibilul adesea abia cu o întârziere de o perioadă de încălzire. Cine nu le leagă pe cele două repară în fiecare an același loc, fără să vadă cauza.
Pentru intervalele de revizie asta înseamnă: ceea ce la lemn proaspăt merge bine cu o revizie anuală poate deveni prea strâns după trecerea la lemn uzat. Cât de mult se scurtează intervalul nu se poate cuantifica serios dinainte. Sigur este drumul până acolo: o inspecție intermediară în prima perioadă de încălzire după schimbare, curățare după starea depunerilor în loc de după calendar și o comparație cu constatările de dinainte de schimbare.
Între A I și A III se schimbă mai puțin puterea calorică decât ceea ce trebuie să suporte camera de ardere: zgurificare mai timpurie prin alcalii, coroziune în spatele peretelui prin clor și metale grele, abraziune prin nisip și sticlă. Cine evaluează schimbarea dinainte la nivelul căptușelii nu o plătește cu următoarea oprire. Cum se face asta pas cu pas, cu fișe de verificare, un catalog de întrebări pentru furnizor și module pentru contractul de livrare, găsiți în documentul strategic privind schimbarea combustibilului „Când se schimbă combustibilul, se schimbă și uzura” din Centrul de descărcări.

Construcția unei bolți zidite noi în focarul unei centrale de cogenerare pe biomasă: cintru prefabricat la potrivire exactă, reazeme portante, zidit de pe ambele părți spre mijloc.

Șase ani la rând o revizie la cazanul pe biomasă al unui furnizor municipal de energie — de fiecare dată în prima jumătate a lunii iulie, de cinci ori începând într-o luni.

Mentenanță preventivă amplă a unei instalații de ardere a lemnului de 18 MW – curățarea cuptorului, înnoirea inelelor de boltă și torcretare de întreținere, pentru siguranță maximă în exploatare.
Toate PDF-urile de pe această pagină sunt libere, fără înscriere. Dacă doriți să aflați când apare o fișă nouă: un e-mail pe lună, dezabonare oricând.
PDFEnergie & combustieTurul complet de recepție, sub formă de listă de verificare de tipărit.
PDFToate tipurile de cuptoareCând ajunge o reparație țintită — și la ce trei constatări doar o recăptușire mai rezistă.
PDFEnergie & combustieProtecție fără a bloca căldura: ce contează la căptușirea unui perete tubular de cazan.
Mai multă practică din proiectele noastre
În fiecare săptămână, noi perspective de pe șantier – tipuri de deteriorări, căptușeli și know-how practic în refractare.
Atunci să vorbim despre cuptorul dumneavoastră: constatare, căptușeală sau întreținere în timpul funcționării. Consultanță inițială gratuită, răspuns rapid.
Confidențialitatea dumneavoastră este importantă pentru noi.
Folosim cookie-uri și tehnologii similare pentru ca site-ul nostru să funcționeze ireproșabil și pentru a analiza utilizarea conținutului nostru. În setări puteți alege ce cookie-uri doriți să permiteți. Politica de confidențialitate