Schimbarea structurală din industria germană — analiză de piață

Industria germană se află într-un proces profund de transformare. Creșterea costurilor cu energia, cerințele de reglementare înăsprite, tensiunile geopolitice și exigențele decarbonizării obligă numeroase întreprinderi să își relocheze amplasamentele, să reducă producția sau să închidă complet uzinele. Ponderea industriei în produsul intern brut a scăzut continuu de la reunificare.

• Ponderea industriei în PIB: scădere de la peste 30 % (1991) la sub 20 % (2025)
• Angajații din industria prelucrătoare: scădere semnificativă din 2018
• Rata de investiții: în scădere, relocare tot mai accentuată în străinătate
• Industriile energointensive: deosebit de puternic afectate de creșterea prețurilor la energie

Nu toate sectoarele industriale sunt afectate în aceeași măsură de schimbarea structurală. Ramurile energointensive se află sub o presiune deosebită, la fel ca sectoarele cu o intensitate ridicată a concurenței internaționale și cu marje reduse. Prezentarea următoare arată ramurile cu cea mai mare nevoie de dezafectare.

• Industria siderurgică: amplasamentele cu furnale sunt abandonate în favoarea oțelăriilor electrice, proiecte ample de dezafectare la amplasamentele metalurgice tradiționale
• Industria chimică: închiderea instalațiilor cu tehnologie învechită, cerințe ridicate privind decontaminarea și decontaminarea solului
• Furnizorii din industria auto: transformarea către e-mobilitate face ca amplasamentele pentru componentele de motoare cu ardere internă să devină caduce
• Centralele pe cărbune: renunțarea la cărbune decisă politic până în 2038, numeroase amplasamente trebuie dezafectate
• Rafinării și petrochimie: scăderea producției de combustibili fosili, proiecte complexe de dezafectare
• Industria textilă: schimbare structurală pe termen lung, multe amplasamente vechi cu nevoie de remediere
• Industria sticlei și a ceramicii: închideri de amplasamente cauzate de costurile cu energia, căptușelile refractare ca temă de dezafectare

Cauzele transformării peisajului industrial german sunt complexe și acționează cumulativ. Niciun factor luat separat nu explică schimbarea — este combinația dintre presiunea costurilor, înăsprirea reglementărilor și situația concurențială globală modificată.

• Costurile cu energia: prețurile industriale la electricitate în Germania sunt de două-trei ori mai mari decât în SUA sau în China
• Tarifarea CO₂: schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU-ETS) și CBAM scumpesc producția energointensivă
• Birocrația și procedurile de autorizare: durate lungi de planificare, costuri ridicate de conformare
• Deficitul de personal calificat: în special în profesiile tehnice și în regiunile slab structurate
• Riscurile geopolitice: dependența de lanțurile de aprovizionare, decuplarea piețelor
• Decarbonizarea: nevoia de investiții pentru o producție neutră climatic depășește capacitatea de capital a multor întreprinderi
• Schimbarea tehnologică: digitalizarea și automatizarea impun concepte noi de amplasament

Închiderea amplasamentelor industriale are consecințe de amploare, care depășesc pierderea imediată a locurilor de muncă. Comunele pierd venituri din impozitul pe activități economice, furnizorii pierd comenzi și iau naștere terenuri abandonate care, fără o pregătire profesionistă, nu pot fi refolosite.

• Pierderea locurilor de muncă și pierderi regionale de putere de cumpărare
• Pierderi de venituri din impozitul pe activități economice la comunele afectate
• Apariția unor terenuri industriale abandonate, suspectate de contaminare
• Prejudiciu de imagine pentru amplasament și pentru regiune
• Degradarea infrastructurii: racorduri feroviare uzinale, rețele de utilități, drumuri

Fostele amplasamente industriale oferă un potențial considerabil pentru o refolosire economică. Ele dispun de regulă de o legătură rutieră existentă, de infrastructură de utilități și de premisele urbanistice pentru o utilizare comercială sau industrială. Revitalizarea terenurilor de tip brownfield reprezintă totodată o contribuție la economisirea suprafețelor și la protejarea terenurilor agricole.

• Avantaje de amplasament: echipare edilitară existentă (drum, cale ferată, apă), racorduri la rețele, cadru urbanistic
• Avantaj de sustenabilitate: refolosire în locul impermeabilizării unor terenuri noi, neconstruite
• Finanțări: statul federal și landurile sprijină revitalizarea terenurilor abandonate și remedierea siturilor contaminate
• Cerere: suprafețele comerciale în zone echipate edilitar sunt rare în aglomerările urbane
• Creșterea valorii: diferența dintre terenul contaminat și terenul remediat este motorul economic